Stiu, suntem atat de ocupati incat de asta nu ne mai arde noua: de minunile alea zilnice, pe care multi nu doar ca nu le vad, dar isi rad in barba ori de cate ori cineva le vorbeste despre ele.
Nu stiu cum sunteti voi, dar eu cred ca minunile sunt de mai multe feluri. Da, acelea marete si evidente pe care le citeam in cartile de povesti nu prea se mai intampla, desi nu le putem trece la capitolul “inexistente”. Exista, totusi, altele carora ar trebui sa le dam cel putin la fel de multa importanta: ca suntem sanatosi, ca intr-o zi nu ne doare nimic, ca toti cei dragi noua sunt bine, ca nepotii/copiii ne iau de mana si vor sa se joace cu noi de parca am fi de-o varsta si mici franturi din zi ca niste mesaje de la divinitate.
Despre acestea ultimele as vrea sa va vorbesc sau, mai bine spus, sa vi le arat. Pentru ca si pe drumul de acasa la serviciu poti vedea mici minuni. Totul e sa ai ochi (si telefonul pregatit) sa le vezi. Daca nu v-ati fi gandit niciodata la asta, v-am facut eu un colaj cu cele mai frumoase ipostaze surprinse de mine cu telefonul meu (e cam praf, dar tot scoate poze misto) sau cu un aparat foto neprofesional.
Marina Rasnoveanu 