Asta seara a fost o furtuna teribila in Timisoara. Ocazie buna de meditat si scris cateva prime impresii, nu? N-o sa ma prea credeti, dar eu totusi incerc. 
🙂 Acum doua luni gandeam ca faza asta cu toata lumea prietenoasa si binedispusa e doar o coincidenta, dar nu-i asa. De la casierita din supermarket sau fata de la Outlet si pana la doamna de la cofetarie sau agentul de paza din mall toti isi fac treaba cu placere, cu relaxare si nu se incranceneaza pentru nimic. Un aspect care pe mine m-a cam socat, recunosc, e unul ce tine de trafic (hmm sau de bun simt?!) Daca tu, ca pieton, te afli la 1.5 metri de traversare si e o masina la 1.5 metri distanta de zebra sau langa ea, totusi opreste si te asteapta sa traversezi. Fara sa se uite urat, fara sa faca asa , un gest brusc din cap ca si cum “hai, treci odata si tu daca tot te-ai uitat fix la mine! ” Si da, trebuie sa ma dezobisnuiesc ca la fazele astea sa sprintez un pic (ma gandeam eu ca, astfel, sunt recunoscatoare, dar cred totusi ca arat ciudat) Asta seara am fost la mall (nu ma intrebati cum m-am intors, asta-i o alta poveste cu Dumnezeu si toti sfintii invocati in rol principal 🙂) Altceva voiam, insa sa va spun. Imaginati-va un super mall, mare, elegant, destul de plin chiar si in august si la o ora tarzie, in care rasuna acorduri clasice. Ba mai mult, daca urci la 2 dai chiar in libraria Carturesti unde, la fel, muzica in surdina (melodii perfect alese, ce se armonizau cu sunetul ploii ce cadea pe acoperis), nelipsitul stand cu ceaiuri si cateva mese intr-o parte a librariei. Ce mi-a placut cel mai mult aici? Adolescentii, ca sa nu le zic chiar copii, pe care i-am vazut pe scari cu vreo carte in mana sau pe bancutele de lemn dintre rafturile de carti, scorburi de copac mai degraba, in imaginatia mea! 🙂
Cam atat pentru prima zi jumatate, sunt sigura ca vor mai urma si alte experiente, bune si rele deopotriva, insa un lucru e cert: oricine din tara asta (ok, mai ales cei din sud) ar trebui sa viziteze cel putin o data orasul asta…poate nu doar ca turisti, ci si ca observatori. Asa-i, nimeni nu-i perfect, oamenii sunt frumosi in imperfectiunea lor, dar de observat si aplicat niste chestii tot putem. In alta ordine de idei, inca ploua in Timisoara, dar eu mi-am luat cartea lui Djokovic de la Carturesti si o super bluzita de la Zara unde da, sunt niste super reduceri! 🙂 Daca va place, va mai scriu, nu de alta, dar 7 zile nu voi avea tv sau net pe laptop! Noapte buna, oriunde v-ati afla! (Asta-i in special pentru cei care se uitau acum multi an la The Midnight call.
Va place textul asta si credeti ca unele asemanatoare ar merge perfect site-ului, blogului sau paginii voastre Facebook? Haideti sa vorbim mai multe aici: https://www.facebook.com/marina.rasnoveanu
Marina Rasnoveanu 