Lumina se proiecteaza pe jumatate din catedrala din Unirii. Terasele sunt pline, la fel si portiunile de verdeata din jurul Domului. Doi adolescenti grabiti discuta aprins, “discutii filosofice”. “Aia ca fiecare baiat isi cauta o fata dupa modelul mamei e adevarat! Pai ai mei nu s-au certat niciodata!”.
La colt de straduta, vesnicul trubadur canta ceva folk la chitara veche de “54 de ani”, cum i-a spus mai devreme colegului sau mai tanar din Piata Operei. Pe langa el trece o fata cam de 12-13 ani. Ii zambeste, ii face cu mana, iar el, printre versurile folk, o intreaba: “Esti obositaaa! Gata scoala?”.
Mai departe, o mireasa isi face trash dressul insotita de doua domnisoare de onoare. Sunetul tramvaiului se impleteste perfect cu acordurile de chitara electrica a unui tanar talentat. Tears in heaven si We will rock you ma insotesc aproape de cealalta catedrala.
O bunica cu nepotica de vreo 4 ani plimba un bichon cam lenes. Fetita e “in charge”, tine lesa, dar priveste mai degraba porumbeii si cerul la asfintit. “Haide, ca daca mergi tu, vine si catelul dupa tine!”. Fetita intra in panica. Intoarce capul stanga-dreapta, speriata: Unde, unde?!”. Si, peste toate astea vine un miros straniu de vanilie.
Marina Rasnoveanu 